FEREASTRA

Doi bărbați, ambii grav bolnavi, ocupau aceeași cameră de spital.

Unul dintre bărbati a fost lăsat să stea în patul de langa fereastra salonului timp de o oră în fiecare după-amiază pentru a ajuta la scurgerea lichidului din plămâni.

Celălalt bărbat a trebuit să-și petreacă tot timpul in celalalt pat intins pe spate.

Bărbații vorbeau ore în șir.

Au vorbit despre soțiile și familiile lor, despre casele lor, despre locurile de muncă, unde fuseseră în vacanță, etc....

În fiecare după-amiază, când bărbatul din patul de lângă fereastră putea să se ridice, își petrecea timpul descriind colegului său de cameră toate lucrurile pe care le vedea în afara ferestrei.

Bărbatul din celălalt pat a început să trăiască acele perioade de o oră în care lumea lui devenea lărgită și însuflețită de toată activitatea și culoarea lumii exterioare, povestita cu mult talent de colegul sau.

Fereastra dădea spre un parc cu un lac minunat.
Rațele și lebedele se jucau pe apă în timp ce copiii navigau cu modelele de bărci. Tinerii îndrăgostiți se pliombau braț la braț printre flori de toate culorile și în depărtare se vedea o vedere frumoasă a orizontului orașului.

În timp ce bărbatul de lângă fereastră descria toate acestea în detalii rafinate, bărbatul de cealaltă parte a camerei își închidea ochii și își imagina această scenă pitorească.

Într-o după-amiază caldă, bărbatul de lângă fereastră a descris o paradă care trecea.

Deși celălalt bărbat nu a putut auzi trupa, a putut să o vadă cu ochii minții, în timp ce colegul de lângă fereastră o înfățișa cu cuvinte descriptive.

Au trecut zile, săptămâni și luni.

Într-o dimineață, asistenta de zi a sosit să le aducă apă pentru baie ,insa a gasit trupul neînsuflețit al bărbatului de  lângă fereastră, care murise liniștit în somn.

S-a întristat și a chemat însoțitorii spitalului să ia cadavrul.

De îndată ce i s-a părut potrivit, celălalt bărbat a întrebat dacă poate fi mutat lângă fereastră. Asistenta a fost bucuroasă să facă schimbarea, iar după ce s-a asigurat că se simte confortabil, l-a lăsat în pace.

Încet, dureros, se propti într-un cot pentru a arunca prima sa privire asupra lumii reale de afară.

Se strădui să se întoarcă încet să privească pe fereastra de lângă pat.

Insa, surpriza a fost imensa cand a constatat ca fereastra dadea spre... un perete gol.

Bărbatul a întrebat-o pe asistentă ce ar fi putut să-l oblige pe colegul de cameră decedat, sa descrie lucruri atât de minunate în afara acestei ferestre.

Asistenta a răspuns că bărbatul era orb și nici măcar nu vedea peretele.

Ea a spus: „Poate că a vrut doar să te încurajeze”.

Epilog:

Există o fericire extraordinară în a-i face pe alții fericiți, în ciuda propriilor noastre situații.

Durerea împărtășită este jumătate din tristețe, dar fericirea, atunci când este împărtășită, este dublată.

Dacă vrei să te simți bogat, numără toate lucrurile pe care le ai pe care banii nu le pot cumpăra.

„Astăzi este un dar, de aceea se numește Prezentul”.

Articole Recomandate: